Târguri de carte: Frankfurt 2017

Frankfurt Book Fair 2017 este cel mai mare targ de carte din lume și reprezinta cel mai important eveniment din industria mondiala a cartii si a drepturilor de autor. Târgul a fost deschis publicului între 11 și 15 octombrie 2017

Mai jos sunt două articole despre târg.

Târgul de Carte de la Frankfurt, avanpremieră pentru Leipzig 2018

11 Octombrie 2017, pe site: wwww.cultura.ro: 

Ministerul Culturii și Identității Naționale asigură participarea României la Târgul de Carte de la Frankfurt, cel mai important eveniment de acest gen din lume, care se desfășoară în perioada 11-15 octombrie 2017.

La Frankfurt va fi prezent și Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii și Identității Naționale. Acesta va participa atât la evenimentele organizate la standul României, cât și la o reuniune informală a miniștrilor culturii din Uniunea Europeană, organizată în marja Târgului de Ministrul Culturii din Republica Franceză, doamna Françoise Nyssen, și Comisarul Guvernului Federal pentru Cultură și Media al Republicii Federale Germania, doamna Monika Grütters. Tema reuniunii o reprezintă ”Revigorarea Europei prin Cultură”.

Pentru România, Târgul de Carte de la Frankfurt reprezintă o avanpremieră pentru cel de la Leipzig de anul viitor, la care țara noastră va avea, din nou, după 20 de ani, statutul de țară invitată de onoare. De altfel, Oliver Zille, directorul Târgului de la Leipzig, va participa la o conferință de presă ce va avea loc vineri, 13 octombrie, în cadrul căreia va fi prezentat programul evenimentelor de la Leipziger Buchmesse 2018.

”În lumea editorială se spune că ”dacă vii la Târgul de la Frankfurt, atunci exiști!”. Dar România nu participă la acest târg, cel mai mare din lume, doar pentru a demonstra că există, ci pentru a arăta lumii că literatura sa rămâne la un nivel înalt. Anul viitor, în martie, România va fi Țară invitată de onoare a Târgului de Carte de la Leipzig și vom avea un amplu program de evenimente. După exact 20 de ani, este o onoare să putem reveni în lumina reflectoarelor la Leipzig”, a declarat Lucian Romașcanu, ministrul culturii și identității naționale.

Programul evenimentelor: 

Miercuri, 11 octombrie

Deschiderea standului național. 

Vineri, 13 octombrie

15.00 – 16.00

Avanpremiera traducerii volumului de poezie Lecția de anatomie (editura Pop Verlag)

Participă: E.S. domnul Emil Hurezeanu, Georg Aescht (traducător), Traian Pop (editor).

Organizatori: Pop Verlag, Ministerul Culturii și Identității Naționale 

17.00

Conferință de presă, urmată de un cocktail la standul României, pentru a prezenta programul evenimentelor la Târgul de Carte de la Leipzig, ediția 2018.

Invitați: E.S. domnul Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Republica Federală Germania, Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii și Identității Naționale, Mirel Taloș, vicepreședinte ICR, Oliver Zille, directorul Târgului de Carte de la Leipzig.

Organizator: Ministerul Culturii și Identității Naționale 

Sâmbătă, 14 octombrie

10.00 – 12.00

MATRIX – Întâlnire literară internațională cu autori din Germania, Turcia, Georgia și România. Participă: Denisa Comănescu, Kira Mantsu, Gerhardt Csejka, Jan Cornelius și Katharina Kilzer

Organizator: Pop Verlag 

12.00 – 13.00

Lansare de carte: Fantoma din moară de Doina Ruști (Klak Verlag 2017). Participanți: Doina Ruști, Jörg Becken (directorul Klak Verlag), Jan Cornelius (moderator).

Organizator: Ministerul Culturii și Identității Naționale 

13.00 - 15.00

Întâlnire literară Germano-Georgiano-Română. Autori, texte și cărti din România, apărute sau în curs de apariție in editura Pop, în dialog cu autorii, textele și cărțile apărute sau în curs de apariție ale colegilor germani, la aceeași editură. Participă autorii: Christian Schenk, Uli Rothfuss, Ursula Teicher Maier, Traian Pop Traian, Adriana Carcu, Horst Samson și Irma Schiolaschwilli.

Antologie de poezie română: George Bacovia, într-o nouă traducere. Lectură și discuție cu traducătorul Cristian Schenk și cu editorul Traian Pop.

Organizator:  Pop Verlag 

15.00 – 16.00

Există o piaţă de export pentru literatura română?

Masă rotundă pe tema antologiilor de literatura română ce urmează să apară în limba germană până la Târgul de Carte de la Leipzig 2018, când România va avea statutul de țară invitată de onoare.

Participanți:  Daniela Duca, Bogdan-Alexandru Stănescu, Radu Vancu, Thomas Geiger (editor), Thorsten Arendt (editor), Traian Pop (editor), Georg Aescht (traducător), Ernest Wichner (moderator).

Organizator: Ministerul Culturii și Identității Naționale 

16.00 – 17.00

Lansarea volumului bilingv româno-german Mosaik/Mozaic, aparținând autoarei germane de origine română Liane Focșa, publicat la editura Vremea. Apărută în frumoase condiții grafice la editura Vremea, cartea este o culegere de proze scurte, inspirate din experiența de viață și călătoriile autoarei.

Participanți: Liane Focșa (autor), Silvia Colfescu (editor), Jan Cornelius (moderator, traducător).

Organizator: Editura Vremea

http://www.cultura.ro/targul-de-carte-de-la-frankfurt-avanpremiera-pentru-leipzig-2018

articol publicat pe site-ul RFI România în 10 octombrie 2017, autor: Matei Vișniec 

Tîrgul de carte de la Frankfurt inaugurat de Emmanuel Macron şi de Angela Merkel – cultura celebrată ca liant al Europei

Emmanuel Macron şi Angela Merkel inaugurează în seara aceasta, împreună, o nouă ediţie a Tîrgului de carte de la Frankfurt. Seful statului francez şi cancelara germană vor să transmită un nou mesaj în direcţia europenilor prin acest gest, într-un moment cînd se pune problema refondării Europei. Mesajul lor este însă şi unul cultural, ba chiar filozofic: ei mai vor să spună că literatura, cultura, cunoaşterea sunt un liant al Europei şi al europenilor.

Impreună cu Emmanuel Macron s-au mai deplasat la Frankfurt cîţiva responsabili francezi, printre ei ministra culturii Françoise Nyssen, precum şi în jur de 200 de scriitori, eseişti, oameni de litere şi de spirit francezi. Într-un loc prestigios, pentru că tîrgul de carte de la Frankfurt este cel mai mare din lume, Franţa "străluceşte" în aceste zile prin ceea ce are ea probabil cel mai preţios: cultura. Seful statului a profitat însă de ocazie şi pentru a-şi expune din nou ideile în privinţa Europei.

El a declarat deja cu alte ocazii că vede în cultură, precum şi în cunoaştere, elementele care “cimenteză cel mai puternic Uniunea Europeană". Printre altele, Emmanuel Macron doreşte extinderea programului de schimburi universitare Erasmus, astfel încît artiştii să aibă acces la el.

Seful statului francez nu-şi ascunde nici ambiţia de a promova mai intens limba franceză pe plan internaţional. In prezent, ea este vorbită de 275 de milioane de persoane. Dar în 2050, spun experţii, ea va fi vorbită de 700 de milioane de persoane, majoritatea în Africa. Ceea ce înseamnă un potenţial cultural uriaş, şi de altfel unii dintre scriitorii care l-au însoţit pe Emmanuel Macron la Frankfurt sunt originari din Magreb, din Africa sub-sahariană, din Orientul Apropiat.

Literatura scrisă în limba franceză este un domeniul care se îmbogăţeşte de fapt constant prin contribuţia scriitorilor francofoni. Ei aduc cuvinte noi, inflexiuni noi, un foarte original demers stilistic şi poetic. Nu este lipsită de semnificaţie imaginea literaturii franceze ca un fluviu în care se revarsă enorm de multe rîuri, pentru a-şi continua apoi drumul în aceeaşi direcţie…

In Germania cele mai multe traduceri se fac, bineînţeles, din engleză, ca mai peste tot în Europa şi chiar în lume. Dar a doua limbă din care se traduce masiv este franceza.

In Franţa, după engleză şi spaniolă, germana si situează pe locul al treilea ca limbă din care se fac traduceri.

Numeroşi scriitori francezi sunt celebri în Germania, practic la fel de citiţi şi cunoscuţi ca în Franţa. Michel Houellebecq, Anna Gavalda, Amélie Nothomb, Emmanuel Carrère, iată doar cîteva nume. In jur de 300 de titluri franceze sunt traduse anual şi publicate în Germania, care admiră "vitalitatea" literaturii francofone.

Cotidianul Le Monde le dă cuvîntul, într-un supliment special, unor editori germani care explică de ce sunt atît de interesaţi de romanele franceze. Un motiv ar fi "radicalitatea" lor, faptul că scriitorii francezi abordează fără a fi timoraţi domeniul social. Cel mai radical dintre "radicali", este, fără îndoială, Michel Houellebecq. De altfel cel mai recent roman al său, "Supunerea", în care imaginează venirea la putere a unui regim islamist în Franţa, a avut un succes enorm în Germania. Editorul german al lui Jean Echnoz spune că acesta are un spirit ludic mai greu de găsit în peisajul literar german. 

Intre cele două ţări, Franţa şi Germania, au existat întotdeauna multe rivalităţi, şi de altfel întreaga Europă a avut mult de suferit de pe urma acestei concurenţe. In acelaşi timp ele s-au influenţat cultural şi au dialogat prin creaţie, stimulîndu-se de fapt reciproc.

Le Monde citează un alt editor german care spune că în subconştientul colectiv al poporului său franceza rămîne prin excelenţă limba culturii. Ceea ce, trebuie recunoscut, resimt şi alte popoare, în mod conştient sau inconştient.

http://www.rfi.ro/special-paris-98406-tirgul-de-carte-de-la-frankfurt-inaugurat-de-emmanuel-macron-si-de-angela-merkel